Meniu Închide

Ne așteaptă cel puțin 6 luni cu decizii clinice nebănuite.

În martie 2020 am conștientizat că există și în România un virus cu potențial mare de contagiozitate și patogenitate mai ales pentru pacienții cu boli cardiovasculare.

Sistemul sanitar s-a organizat și pregătit pentru cele mai rele scenarii și a rezonat cu societatea care a susținut din plin măsurile impuse, într-un context epidemiologic favorabil, cu rată de infectări scăzute.

În primul val al epidemiei indicatorii epidemiologici ai infecției au evoluat favorabil în detrimentul altor indicatori, fiind un rezultat oarecum așteptat din momentul în care efortul principal a fost axat pe lupta cu virusul SARS-CoV2.

În toată această perioadă trebuie să recunoaștem că majoritatea pacienților cu boli cardiovasculare cronice s-au confruntat și încă se mai confruntă cu o serie de dificultăți în ceea ce privește accesibilitatea la serviciile medicale – angioplastii elective mai puține, intervenții chirurgicale temporizate și îngreunate de infecția virală etc.

În prezent resursele materiale spitalicești sunt din ce în ce mai puține, personalul medical insuficient din ce în ce mai epuizat iar decompensările și acutizările bolilor cardiovasculare ceva mai crescute datorită accesului îngreunat la servicii, dar și de atitudinea pacienților speriați de o posibilă infectare o dată cu intensificarea transmiterii virale la nivel comunitar. De asemenea, la nivel științific s-au sedimentat în ultimele luni o serie de dovezi care pledează pentru un tropism endotelial vascular al acestui virus cât și pentru un risc crescut de injurie miocardică într-un ansamblu patogenic inflamator sistemic.

În contextul prezentat, având în vedere că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate mă preocupă intens statusul clinic și evoluția pe termen scurt și mediu a pacienților cu boli cardiovasculare. Toate acestea constituie o mică parte a unui tablou medical social complex și de care trebuie să ținem cont atunci când recalibrăm strategiile de luptă cu infecția în preajma recrudescenței pandemiei și a sezonului rece în care în mod obișnuit intră în scenă și virusurile gripale.

Astfel, identificarea și izolarea pacienților cu risc crescut de evenimente cardiovasculare cu un focus medical crescut pe această categorie populațională reprezintă strategia pe care trebuie să o adoptăm cât mai repede atât la nivel național cât și la nivel de abordare individuală în practică.

Impactul pe coeficienții și pe indicatorii de mortalitate prin boli cardiovasculare, dacă o să fie măsurat, va fi unul semnificativ negativ în următoarea perioadă, fiind create deja premizele favorabile pentru un scenariu cu evoluție nefastă.

Ne așteaptă cel puțin 6 luni critice, în care fiecare medic indiferent de specialitate va îngriji pacienți infectați SARS-CoV2 și se va confrunta cu decizii clinice nebănuite. Mă întreb: societatea românească va mai avea puterea să mai aplaude din când în când?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *