Fibrilaţia atrială este o aritmie supraventriculară caracterizată prin activare atrială necoordonată şi prin deteriorarea funcţiei mecanice atriale.
Criterii de diagnostic EKG: Interval RR neregulat şi lipsa undelor P. În unele derivaţii, mai ales în derivaţia V1, se pot observa unde de activitate atrială (f) cu frecvenţa cel mai adesea >300/min.
Conform ghidului ESC 2010 termenul de fibrilaţie atrială valvulară se referă la boala valvulară reumatică (predominant stenoză mitrală) sau prezenţa protezelor valvulare.